Epidemiologia rubeolei a fost modificată prin generalizarea vaccinării. Inițial s-a utilizat un vaccin monovalent (anti-rubeolos). După 1970 a intrat în uz și vaccinul trivalent ROR / MMR (Rujeolă-Oreion-Rubeolă / Measles-Mumps-Rubella). Înainte de introducerea vaccinării boala evolua sub formă de epidemii ciclice relativ frecvente.
Epidemii extinse apăreau la fiecare circa 20-30 ani. În cursul acestora au putut fi observate și analizate cazurile de malformatii congenitale la nou-născuții mamelor infectate rubeolic pe parcursul sarcinii. Astfel s-au acumulat informații privind rubeola congenitală (ex. în epidemiile din 1964-1965 în SUA și 1978 în Marea Britanie).
Se estimează că anual, la nivel mondial, 110.000 de copii sunt afectați de sindromul de rubeolă congenitală (SRC). În perioada 2002-2003 România s-a confruntat cu o epidemie de rubeolă însumând 115.000 de cazuri de rubeolă (incidență de 531 de cazuri la 100.000 de locuitori). S-au suspectat 150 de cazuri de rubeolă congenitală iar 7 au fost confirmate. În 2011-2012 România s-a confruntat cu o nouă epidemie de rubeolă ce a afectat peste 20.000 de persoane.