Identificare
Sifilisul este o infecţie bacteriană cu transmitere sexuală (ITS) datorată infectării cu Treponema pallidum. [1] Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010... Se caracterizează prin patru stadii: primar, secundar, latent și terțiar. [2] Oswal S, Lyons G. Syphilis in Pregnancy. Medscape. 2008.. [3]Stamm LV. Syphilis: Re-emergence of an old foe. Microb Cell. 2016; 3(9):363-370. [4] ***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016 .
1. Sifilisul primar se manifestă prin apariția unei papule care în timp se deprimă ducȃnd la dezvoltarea unei ulcerații – șancru dur. [5]Popa GL, Popa MI. Microbiologie Medicală. 2008. Șancrul apare la aproximativ trei săptămȃni (7-90 de zile) de la contactul sexual și se vindecă, în medie, după trei-șase săptămȃni. [6] Oswal S and co. Syphilis in Pregnancy. Medscape. 2008... Şancrul dur are localizări variabile în funcţie de comportamentul sexual (cel mai frecvent în zona anogenitala). În cazul în care apare la nivelul cervixului, infecţia poate trece neobservată în stadiile inițiale. [7]Oswal S et al. Syphilis in Pregnancy. Medscape. 2008... Persoanele netratate evoluează spre sifilis secundar [8] Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010.~`’..
2. Sifilisul secundar poate să apară la 4-10 săptămâni de la infecţia primară. Se manifestă prin leziuni maculopapulare, localizate oriunde pe corp. [9] Oswal S, Lyons G. Syphilis in Pregnancy. Medscape. 2008.~. La nivelul unor mucoase se pot observa papule palide (condiloma lata). [10] Oswal S, Lyons G. Syphilis in Pregnancy. Medscape. 2008.~..
Atenţie! Au fost înregistrate situaţii în care pacienţii cu sifilis secundar nu au prezentat semne de sifilis primar, anterior. Atȃt leziunile primare cȃt şi cele secundare sunt foarte contagioase. [11] Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010.~`.
3. Se estimează că o treime din cazuri se vindecă, o treime ramȃn în stadiul de sifilis latent (detectabil prin tehnici de laborator serologice), iar restul evoluează spre sifilisul terțiar. [12]Popa GL, Popa MI. Microbiologie Medicală. 2008`
4. Sifilisul terțiar poate să apară după 2-15 ani de la infecţia primară. Prezintă relativ frecvent manifestări cardiovasculare, neurologice (leziuni granulomatoase). [13]Popa GL, Popa MI. Microbiologie Medicală. 2008`.
Sifilisul congenital este rezultatul transmiterii de la mamă la făt. O femeie însărcinată infectată cu Treponema pallidum, poate:
- transmite bacteria fătului prin placentă între săptămânile 10-15 de gestaţie. Bacteria se poate transmite transplacentar în toate stadiile infecției cu sifilis. [14] Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010.’.
- transmite bacteria în orice moment al sarcinii și în orice stadiu al infecției, fiind mai frecventă în sifilisul primar și sifilisul secundar și concretizându-se prin efecte variate asupra fătului. [15] Oswal S, Lyons G. Syphilis in Pregnancy. Medscape. 2008.`. [16]Stamm LV. Syphilis: Re-emergence of an old foe. Microb Cell. 2016; 3(9):363-370.` [17] ***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016` .
Efectele infecției asupra fătului: [18] ***. Congenital Syphilis – 2015 STD Treatment Guidelines. Centers for Disease Control and Prevention. 2015..
· restricție de creștere intrauterină,
· naștere prematură,
· făt născut mort,
· avort spontan în pȃnă la 50% din sarcini.
Copiii cu sifilis congenital se pot naşte: [19]Popa GL et al. Microbiologie Medicală. 2008
– cu semne evidente de sifilis (sifilis congenital precoce)
– aparent sănătoşi (sifilis congenital tardiv)
Manifestări ale sifilisului congenital precoce:
– leziuni cutanate
– coriza sifilitică
– funiculita necrozantă
– adenopatie generalizată
– hepatosplenomegalie
– osteocondrită şi pericondrită
– insuficienţă renală
Manifestări ale sifilisului congenital tardiv:
– surditate senzorială
– cheratită interstiţială [20]Popa GL et al. Microbiologie Medicală. 2008.'
– dinţi Hutchinson [21]Popa GL et al. Microbiologie Medicală. 2008′.
– nas în şa [22]Popa GL et al. Microbiologie Medicală. 2008’`
– periostită [23]Popa GL et al. Microbiologie Medicală. 2008`'
– hipoplazie maxilară
– anomalii ale sistemului nervos central [24]Popa GL et al. Microbiologie Medicală. 2008|
Testele de depistare a sifilisului la femeia gravidă se realizează la prima vizită antenatală și se repetă la începutul trimestrului trei al sarcinii.
- Testele initiale de diagnostic sunt teste netreponemice, ce detectează anticorpi: de exemplu:
– VDRL (Veneral Disease Research Laboratory),
– RPR (Rapid Plasma Reding). [25] Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010.|| [26]Stamm LV. Syphilis: Re-emergence of an old foe. Microb Cell. 2016; 3(9):363-370.| [27] ***. WHO Guidelines …. Treponema pallidum (Syphilis). 2016.
- Testele netreponemice trebuie confirmate cu teste ce folosesc antigene treponemice in vederea excluderii rezultatelor fals pozitive, acestea se numesc teste treponemice, ce detectează anticorpi specie-specifici, de exemplu:
– testul de hemaglutinare pasivă TPHA (Treponema Pallidum Haemagglutination Assay),
– testul de imunofluorescență indirectă FTA-Abs (Fluorescent Treponemal Antibody Test). [28] Popa GL, et al. Microbiologie medicală curs – 2010.|`.
- Dacă infecția gravidei este veche, vindecată dinainte de sarcină testele netreponemice sunt negative, iar cele treponemice sunt pozitive.
La femeia gravidă există posibilitatea apariţiei unei reacţii fals pozitive legată de sarcină. În aceste situaţii, determinarea prin testul imunoenzimatic (EIA)-IgM a anticorpilor antitreponemici de tip IgM permite diferenţierea unui sifilis vechi cu anticorpi reziduali de un sifilis nou, evolutiv. Primii anticorpi care apar sunt anticorpii specifici antitreponemici de tip IgM, care pot fi detectaţi la sfârşitul celei de a 2-a săptămâni de infecţie; anticorpii antitreponemici de tip IgG apar mai târziu, în săptămâna a patra. Astfel, la debutul simptomatologiei clinice majoritatea pacienţilor prezintă anticorpi de tip IgM şi de tip IgG. [29]Dupin N. Syphilis- Aspects cliniques. BEH 2001;35-36: 170-172 [30]Peeling RW et al. Maternal and Congenital Syphilis, In Bulletin of the World Health Organization, June 2004.| [31]***. Syphilis in Pregnancy – 2015 STD Treatment Guidelines. 2015.|. [32]***. WHO Guidelines for … Treponema pallidum (Syphilis). 2016..
Diagnosticul în cazul nou-născutului
Toți nou-născuții cu mame seropozitive, se testează în prima lună de la naștere, în paralel cu mama, prin VDRL cantitativ din ser. [33]***. Congenital Syphilis – 2015 STD Treatment Guidelines. Centers for Disease Control and Prevention. 2015.|. Dacă titrul anticorpilor detectați la nou-născut este mai mare de patru ori decȃt titrul anticorpilor mamei se consideră sifilis congenital. [34]***. Congenital Syphilis – 2015 STD Treatment Guidelines. Centers for Disease Control and Prevention. 2015.||. Diagnosticul se poate confirma prin vizulizarea directă a Treponemei pallidum în microscopia cu fond întunecat din leziuni (mai frecvent în secreții nazale). [35]***. Congenital Syphilis – 2015 STD Treatment Guidelines. Centers for Disease Control and Prevention. 2015.~|. În cazurile cu serologie confirmată este obligatorie testarea mamei și a copilului la naștere și pentru infecția HIV. [36]***. Syphilis in Pregnancy – 2015 STD Treatment Guidelines. 2015.|`. [37]***. WHO Guidelines … Treponema pallidum (Syphilis). 2016.
Pentru screeningul neonatal se preferă serul față de sȃngele din cordonul ombilical, care conduce la mai multe reacții fals pozitive.
În fazele precoce ale infecției testele serologice pot fi nereactive.
La nașterea unui nou-născut din mamă seropozitivă acesta are același profil serologic ca al mamei de la care s-a facut transferul pasiv al anticorpilor antitreponemici de tip IgG și care vor dispărea în primele 3-6 luni la un copil neinfectat.
Controlul serologic al copilului neinfectat se face cu scopul de a urmări scăderea progresivă a titrului anticorpilor prin teste cantitative.
La copilul infectat și tratat, anticorpii antitreponemici persistă mult timp și numai scăderea semnificativă a VDRL permite urmărirea eficacităţii tratamentului. Dozarea anticorpilor antitreponemici de tip IgM la nou-născut, face diferențierea între pasajul pasiv de anticorpi de la mamă (de tip IgG) și sinteza activă de anticorpi antitreponemici de tip IgM de către nou-născut. Un profil serologic cu anticorpi antitreponemici de tip IgM negativ nu exclude diagnosticul de sifilis congenital, dacă mama a fost infectată tardiv în cursul sarcinii. [38]Dupin N. Syphilis- Aspects cliniques. BEH 2001;35-36: 170-172` [39]***. Syphilis in Pregnancy – 2015 STD Treatment Guidelines. 2015.`. [40]***. Results Interpretation for Syphilis Serology. University Hygienic Laboratory. Communication.`. [41]***. WHO Guidelines for the …Treponema pallidum (Syphilis). 2016.
Nota bene. În acest document nu a fost tratat in extenso diagnosticul de laborator în infecția cu Treponema pallidum s.s. pallidum ci s-au punctat câteva elemente legate de sarcină și nou-născut. Pentru diagnosticul complet al acestei infecții cei interesați se vor adresa colegilor dermatovenerologi.
Agentul infecțios
Sifilisul este datorat infecției cu o bacterie mai deosebită. Este vorba de Treponema pallidum, o spirochetă care face parte din familia Spirochaetaceae, ordinul Spirochaetales. [42] Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010.|~.
Există trei subspecii, care din punct de vedere morfologic nu pot fi deosebite: Treponema pallidum s.s. pallidum, Treponema pallidum s.s. endemicum (sifilisul endemic sau bejel) și Treponema pallidum s.s. pertenue (pian). [43] Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010.||~. [44]***. Treponema pallidum – Pathogen Safety Data Sheet. Public Heal Agency Canada. 2011′. [45]Stamm LV. Syphilis: Re-emergence of an old foe. Microb Cell. 2016; 3(9):363-370.`| [46]***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016`
Incidenţa şi prevalenţa
Sifilisul este mai frecvent întȃlnit la persoanele cu vȃrsta cuprinsă între 20 și 45 de ani. Această patologie este răspȃndită la nivel global, în 2008 fiind raportate 10,6 milioane de noi cazuri de sifilis. Aproximativ 1 milion de copii se nasc anual cu sifilis congenital. După apariția penicilinei pȃnă în anul 2000 incidența acestuia a fost în scădere, dar în ultimii ani se observă o creștere constantă. [47]***. Treponema pallidum – Pathogen Safety Data Sheet. Public Heal Agency Canada. 2011”. [48]Fantry L, Tramont E. Treponema Pallidum (Syphilis), Infectious Disease and Antimicrobial Agents. 2016.`. [49]Stamm LV. Syphilis: Re-emergence of an old foe. Microb Cell. 2016; 3(9):363-370.’` [50]***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016′..
Studii recente publicate in 2015 de CDC (Centre of Disease Control), Centrul de Control al Bolilor, Atlanta, GA, Statele Unite, confirmă într-un raport de amploare că după o perioadă lungă de declin, în perioada 2012-2014 incidența sifilisului congenital a crescut la cote alarmante, cote mai mari chiar decȃt în urmă 15 ani (copiază incidența sifilisului la adult). Creşterea a fost observată la toate rasele, etniile şi religiile. [51]Bowen W et al. Increase in Incidence of Congenital Syphilis — United States, 2012–2014: Morbidity and MortalityWeekly Report. ...continue
Sursa
Sursa este reprezentată exclusiv de om, [52]***. Treponema pallidum – Pathogen Safety Data Sheet. Public Heal Agency Canada. 2011’` Treponema pallidum nu a fost identificată în mediul extern. [53] Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010.’`.
[54] ***. WHO Guidelines … of Treponema pallidum (Syphilis). 2016
Modalitate de transmitere
Majoritatea cazurilor de sifilis se transmit prin contact sexual, dar este posibilă și transmiterea prin contactul direct cu leziuni active din sifilisul primar sau secundar sau prin pasajul la nivelul placentei. Transmiterea de la mamă la făt poate avea loc în orice moment al sarcinii și în orice stadiu al infecției femeii însărcinate, fiind mai frecventă în stadiul primar și cel secundar. [55]Fantry L, Tramont E. Treponema Pallidum (Syphilis), Infectious Disease and Antimicrobial Agents. 2016.`~. [56]***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016`.
Riscul mai mare de transmitere este de la persoanele aflate în stadiile inițiale. În stadiile inițiale de boală, se poate transmite şi prin sȃnge. [57]Fantry L, Tramont E. Treponema Pallidum (Syphilis), Infectious Disease and Antimicrobial Agents. 2016.’`. [58]***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016’`.
Grupe de risc
Riscul de îmbolnăvire este crescut la persoanele cu vârsta mai mare de 24 ani, la cele cu un nivel educațional scăzut, la cei care au mai mulți parteneri sexuali, la cei care nu utilizează constant prezervativul, la persoanele cu comportament homosexual și la cele cu infecție HIV. [59]Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010.~|. [60]***. Congenital Syphilis – 2015 STD Treatment Guidelines. Centers for Disease Control and Prevention. 2015.|’. [61]***. Syphilis in Pregnancy – 2015 STD Treatment Guidelines. 2015.`’.. [62]Vigna-Taglianti F et al. Trends and risk factors …Piedmont Region, Italy, 2002-2008. Ital J Public Health. 2012;8(1) [63]Stamm LV. Syphilis: Re-emergence of an old foe. Microb Cell. 2016; 3(9):363-370.“ [64]***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016.”.
Perioada de incubație
Perioada de incubație a sifilisului primar variază între 10 și 90 de zile, fiind în medie de 21 de zile, manifestările celui secundar apar între 7 și 90 de zile de la contact, iar pentru cel terțiar debutul simptomatologiei poate fi identificat după 2-15 ani de la contactul infectant. [65]Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010.`~`. [66]***. Treponema pallidum – Pathogen Safety Data Sheet. Public Heal Agency Canada. 2011~|.
Perioada de contagiozitate
Treponema pallidum se poate transmite prin contactul direct cu leziunile active, cele vindecate nu mai sunt contagioase. [67]***. Treponema pallidum – Pathogen Safety Data Sheet. Public Heal Agency Canada. 2011’|' [68]***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016!.
Profilaxie
Ţinȃnd cont că modalitatea de transmitere în majoritatea cazurilor este prin contact sexual, măsurile de prevenție trebuie să includă folosirea prezervativului, dar trebuie avut în vedere faptul că acțiunea acestuia este limitată. [69]Vigna-Taglianti F et al. Trends and risk factors … in Piedmont Region, Italy, 2002-2008. Ital J Public Health. 2012;8(1). [70]***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016.`|| Este importantă respectarea regulilor morale și este de preferat abstinența până la căsătorie. Înainte de căsătorie ambii soți vor face o serie de analize pentru prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală.
Vaccinare
Nu există vaccin. [71]***. Treponema pallidum – Pathogen Safety Data Sheet. Public Heal Agency Canada. 2011`~`
Naşterea la femeia infectată cu Treponema pallidum
Nu există recomandări speciale.
Alăptare
Nu există recomandări speciale.
Tratament
În ceea ce privește controlul bolii, trebuie luate mai multe măsuri, printre care se numără și tratamentul corect al tuturor cazurilor diagnosticate și în același timp și supravegherea și tratarea surselor de infecție și contacților acestora. Alte măsuri vizează igiena sexuală și profilaxia la momentul expunerii, atȃt cea realizată prin prezervativ, cȃt și cea prin penicilină.
Tratamentul se realizează cu penicilină, dar în unele cazuri se pot administra și ceftriaxonă, tetraciclină sau doxiciclină (în cazul hipersensibilității la penicilină).
Toţi copii născuţi din mame seroreactive trebuie trataţi cu penicilină. [72]Popa GL, Popa MI. Microbiologie Medicală. 2008”
BIBLIOGRAFIE
1. Popa GL, Popa MI. Microbiologie medicală curs – 2010. Accesat la:
http://www.microbiologie.ro/microbiologie-medical%C4%83-vol-1-2010-curs/53-germeni-spirala%C5%A3i-genul-treponema-treponema-pallidum-mi
2. Oswal S, Lyons G. Syphilis in Pregnancy. Medscape. 2008. Accesat la: http://www.medscape.com/viewarticle/583494_1
3. Popa GL, Popa MI. Microbiologie Medicală. 2008
4. ***. Congenital Syphilis – 2015 STD Treatment Guidelines. Centers for Disease Control and Prevention. 2015. Accesat la: https://www.cdc.gov/std/tg2015/congenital.htm
5. Dupin N. Syphilis- Aspects cliniques. BEH 2001;35-36: 170-172
6. Peeling RW et al. Maternal and Congenital Syphilis, In Bulletin of the World Health Organization, June 2004.
7. ***. Syphilis in Pregnancy – 2015 STD Treatment Guidelines. 2015. Accesat la: https://www.cdc.gov/std/tg2015/syphilis-pregnancy.htm
8. ***. Results Interpretation for Syphilis Serology. University Hygienic Laboratory. Communication. Accesat la: www.esculape.com/fmc/syphilis.html
9. ***. Treponema pallidum – Pathogen Safety Data Sheet. Public Heal Agency Canada. 2011
10. Fantry L, Tramont E. Treponema Pallidum (Syphilis), Infectious Disease and Antimicrobial Agents. 2016. Accesat la: http://www.antimicrobe.org/b242.asp
11. Bowen W, JSu H, Torrone E, et al. Increase in Incidence of Congenital Syphilis — United States, 2012–2014: Morbidity and MortalityWeekly Report. 2015;64(44):1241-1245. Accesat la: http://www.medscape.com/viewarticle/865770?src=par_cdc_stm_mscpedt&faf=1
12. Vigna-Taglianti F, Delmonte S, Conte ID, et al. Trends and risk factors for syphilis infection in Piedmont Region, Italy, 2002-2008. Ital J Public Health. 2012;8(1).
13. Stamm LV. Syphilis: Re-emergence of an old foe. Microb Cell. 2016; 3(9):363-370.
14. ***. WHO Guidelines for the Treatment of Treponema pallidum (Syphilis). 2016 (available at https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK384904/)
Referințe [ + ]