Anti-HBe apar după dispariţia AgHBe şi rămân detectabili timp îndelungat¹. Indică scăderea gradului de contagiozitate şi sugerează un prognostic bun în ceea ce priveşte rezoluţia infecţiei acute. Asocierea cu anti-HBc, în absenţa AgHBs şi a anti-HBs, confirmă diagnosticul de infecţie acută recentă (2-16 săptămâni).

Investigarea anti-HBe nu este recomandată pentru determinarea prevalenţei infecţiei cu VHB, având în vedere că anti-HBe se întâlnesc mult mai rar decât anticorpii anti-HBc sau anti-HBs. Practic toate serurile anti-HBe pozitive, sunt şi anti-HBc pozitive.

Atât testarea AgHBe cât şi a anti-HBe se recomandă doar la serurile AgHBs pozitive³. În cursul terapiei cu interferon, dispariţia antigenului HBe şi apariţia anticorpilor anti-HBe constituie un element de prognostic favorabil².

Bibliografie

1. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
2. Lothar Thomas. Hepatitis B. In Clinical Laboratory Diagnostics – Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998, 1269-1270.
3. Wallach J. Afecţiuni hepatobiliare şi pancreatice. In Interpretarea testelor de diagnostic. Editura Stiinţelor Medicale, România, Ed.7, 2001, 313-317.

-->Dacă vă place acest articol, adăugați-l la Favorite (If you like this article, add it to your Favorites)