SHARE

TOXOPLASMA

Seroprevalența Toxoplasma gondii în partea vestică a României este raportată  a fi în medie 64.8% și crește cu vârsta –  35.0% la populația  < 20 ani față de 76.8% la cei  ≥ 70 ani; există o prevalență mai mare a T. gondii în mediul rural  (76.9%) decât în urban (55.3%) [Sursa].

Prevalența infecției  cu Toxoplasma gondii în zona de est a României, în perioada 1996-1999; testarea a inclus loturi de gravide, nou-născuți, subiecți HIV infectați, subiecți cu afecțiuni oculare și cu limfadenopatie. La 1,85% dintre gravidele aparent sănătoase a fost stabilit cu mare probabilitate diagnosticul de infecția acută cu T. gondii. La 4,23% femei aparținând unui lot de gravide cu avort spontan în prima perioadă a sarcinii, infecția acută toxoplasmică a putut fi incriminată drept agentul cauzal. Screening-ul serologic realizat pe sânge recoltat din cordonul ombilical la un lot de nou-născuți a relevat o sero-prevalență a anticorpilor anti-T.gondii de 44,5%, cu un caz de infecție congenitală asimptomatică la naștere. Seroprevalența toxoplasmozei la bolnavii cu corioretinită a fost de 68%. Studiul lotului de subiecți cu limfadenopatie a putut demonstra implicarea infecției acute toxoplasmice drept cauză a suferinței lor în 12,8% din cazuri. Rezultatele obtinuțe confirmă larga raspândire a T.gondii în zona estică a României și riscul pe care acest protozoar îl reprezintă pentru făt și subiectul HIV infectat. Se cere luat în considerație un screening serologic mai larg pentru diminuarea consecințelor pe care această infecție le presupune [Sursa].

RUBEOLA

Rata de notificare a rubeolei în România în perioada 1 mai 2017 –  30 aprilie 2018 este relativ scăzută – cuprinsă între 0.01 și 0.99, așa cum este raportată de către ECDC (Centrul European de Prevenire a Bolilor Infecțioase). Spre deosebire de rujeolă (pojar) care a produs o epidemie de amploare în România începând din 2017, rubeola are prevalența relativ scăzută în România în ultimii ani, similară Germaniei, Italiei și Spaniei [Sursa].

CMV

Deși nu sunt raportate cifre exacte, seroprevalența CMV este crescută în România așa cum relatează site-ul de Sănătate Publică al Comisiei Europene, ceea ce indică o serie situații în care testarea pentru această infecție devine extrem de importantă, chiar dacă nu este obligatorie prin legea sanitară (cum este testarea în sarcină, în transplantul de organ, imunosupresați etc.)

În România, prevalenţa infecției CMV, raportată de diferite studii, este considerată a varia  între 70-80% [Sursa].

HSV1

Spre deosebire de infecția cu  HSV2 a cărei prevalență se încadrează în limitele Europei de Est, datele de seroprevalență a infecției HSV1 arată în România valori mult mai mari, de peste 85% în toate grupele de vârstă din populația generală. Factorii de risc asociați cu prevalența crescută de HSV1 țin mai ales de un nivel scăzut de educație și apartenența la  mediul rural [Sursa].

HSV2

Studiile cele mai recente legate de prevalența infecției HSV-2 arată în România o prevalenţă de 15.2% în populația generală, ceea cea se încadrează în limitele Europei de Est, cu valori mai apropiate de seroprevalența de 23.9% din Bulgaria, comparativ cu 6% in Republica Cehă si 9.3% în Polonia [Sursa 1, Sursa 2].

Virus varicelo-zosterian (VZV)

Ca și în cazul altor infecții virale cu prevalență înaltă nu sunt raportate date exacte ale prevalenței infecției cu VZV în România, existând deficiențe de diagnostic sau de raportare, similare și în alte țări UE. Totuși, o metaanaliză publicată recent arată o creștere a ratei europene de incidență a varicelei (primoinfecția VZV) odată cu vârsta – pornind de la 1/1000 la copiii sub 10 ani, la 2/1000 la adulții <40 ani, 1–4/1000 la adulții de  40–50 ani, 7–8/1000 la cei peste 50 ani, ajungând până la 10/1000 la peste 80 ani.

De subliniat fapul că este necesară implementarea unei metodologii unitare de diagnostic a infecției VZV și în plus, fiind una din puținele infecții aparținand TORCH care beneficiază de un vaccin efficient și cu reacții adverse reduse (Varivax – vaccin viu atenuat) este, de asemenea, recomandată diseminarea informațiilor legate de vaccinare [Sursa].

Infecția cu virusul hepatitei B (HBV)

Prevalența infecției HBV cronică în România este de aproximativ  4.4% (cu diferențe semnificative între diferite regiuni geografice ale țării, cu ratele cele mai scăzute  în Transilvania și  Banat (3.1%) și mai crescute în Moldova – 4.5%, Muntenia și Dobrogea – 5.4%.

Valorile înalte de prevalență a infecției HBV în România, peste valorile raportate de celelate țări europene, împreună cu existența unui vaccin eficient și cu reacții adverse extrem de rare (Recombivax HB – Merck  și Pharmaceuticals Engerix-B GlaxoSmithKline)  reprezintă o motivație extrem de puternică pentru dezvoltarea și în România a unor strategii de educare a populației în ceea ce privește prevenirea infecției HBV [Sursa].

Infecția cu virusul hepatitei C (HCV)

Hepatita C este endemică în multe zone ale globului; pentru România prevalența este considerată a fi în medie de aproximativ de 3 – 3,5%, dar cu mari variații între zona rurală (4.43%) față de cea  urbană (2.76%) și cu valori mult crescute în grupele de vârstă  înaintată [Sursa].

Infecția HIV

Datele raportate de MINISTERUL SĂNĂTĂŢII (Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof.Dr.Matei Balş” – Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA) arată un număr total de cazuri HIV/SIDA (cumulativ între anii 1985-2017 de 22.520 de cazuri) în România la data de 30 iunie 2017. Din acestea, cazurile HIV/SIDA noi depistate în semestrul I din anul 2017 sunt 303 infecții, cu  236 infecții  la barbați, cei mai mulți în grupe de vârstă tinere (20-29, 30-39 si 40-49 ani), iar calea de transmitere a fost predominant sexuală, majoritatea heterosexuali (135), alții bisexuali (60), dar a fost raportată transmiterea de noi cazuri și prin droguri injectabile (34 cazuri) [Sursa].

Virusul Zika

Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a raportat faptul că în România din iulie 2016 au apărut cazuri de import  de infecție Zika, dar nu există încă cazuri indigene; totuși, infecția trebuie supravegheată deoarece virusul Zika este transmis în principal prin intermediul înțepăturilor de țânțar, vectorii fiind reprezentați de Aedes aegypti și Aedes albopictus iar Aedes albopictus (găsit de obicei în Africa /Asia de Sud) este prezent și în România din 2014 [Sursa].

 

 

 

SHARE

TORCH.RO nu îsi propune sa înlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Pentru mai multe informatii consultati Principii de Etica