Aparatul genital feminin este localizat la nivelul micului bazin, în raport cu vezica urinară, ureterele, uretra, rectul, vaginul.

Ovarul

Acesta reprezintă glanda sexuală feminină şi realizează două funcţii:

• Ovogenetică
• Endocrină.

Ovogeneza este reprezentată de formarea ovocitelor (celule sexuale feminine) aflate la nivelul foliculilor ovarieni. Femeile se nasc cu un număr de aproximativ 2 milioane de ovocite, la pubertate rămânând cu numai 400.000. Aceasta pentru că, din numărul inițial de ovocite şi automat, de foliculi ovarieni, doar 480 vor deveni foliculi de Graaf (folicul ajuns la maturaţie, capabil să elimine ovocitul în ziua 14 a ciclului menstrual); restul, adică 99,9%, vor suferi un proces numit ,,atrezie’’, ceea ce înseamnă că involuează și nu ajung să ovuleze niciodată.

Începând cu pubertatea, lunar sunt recrutaţi mai multi foliculi care încep să creascaă, din care doar 5-25 o să se poată matura şi doar unul o sa fie selectat pentru ovulaţie. Ovulația reprezintă procesul de eliminare a ovocitului din folicul în ziua a 14-a unui ciclu menstrual normal de 28 zile.

Funcția endocrină ovariană este reprezentată de secreția de hormoni ovarieni, principalii fiind estrogenii și progesteronul cu roluri importante la nivelul întregului organism.

Tubele (trompele) uterine

Tubele uterine sunt două conducte care se întind de la coarnele uterine şi până la polul superior al ovarelor. Rolul acestora este de a capta ovocitul expulzat în timpul ovulaţiei şi de a facilita tranzitul spermatozoizilor pentru fecundare, proces care are loc de obicei în treimea distală (capătul dinspre abdomen) a trompei uterine.

Acestea sunt formate din

• infudibul, care prezintă nişte fimbrii (ciucuri) destinaţi captării ovocitului
• ampulă, la nivelul acesteia având loc procesul de fecundaţie
• istmul
• porţiunea uterină, care se deschide la nivelul cavității uterine.

Uterul

Uterul este un organ cavitar, musculos, contractil, ce servește ca receptor și hrănitor al oului în tot cursul sarcinii iar apoi, prin contracțiile sale din travaliu expulzează produsul de concepție la termen. Forma acestuia este de pară răsturnată sau mai exact de trunchi de con cu vârful orientat inferior şi baza superior. În partea sa mijlocie prezintă o îngustare semicirculară numită istmul uterului care împarte uterul în două porţiuni diferite: corpul uterin şi colul uterin.

La nivelul corpului are loc inserţia tubelor uterine prin cornul uterin. Cornul uterin reprezintă un orificiu prin care trompele uterine pătrund în uter.

Colul uterin are formă de butoiaş şi prezintă, spre vagin, orificiul uterin care diferă în funcţie de femeie; la cele care nu au mai avut o sarcină este punctiform, iar la femeile care au mai fost însărcinate și au născut pe cale vaginală are formă de fantă transversală cu diametrul de 1 cm. Tot la nivelul colului se inseră și vaginul, la un unghi de aproximativ 90-100 grade.

Uterul este fixat în poziţia sa din centrul pelvisului prin mai multe structuri: peritoneu, liagmente, fascii, aponevroze.

Vaginul

Este un conduct musculo-membranos elastic cu rol în copulaţie. Permite trecerea fătului în timpul nașterii. Are direcție oblică în jos și înainte formând cu orizontala un unghi de 60-70 grade. Acesta reprezintă o importantă cale de intervenție chirugicală, dar şi o cale de explorare ginecologică a stării întregului aparat genital.

Forma sa este de cilindru (vagina=teacă), iar dimensiunile sunt variabile în funcţie de vârstă, particularităţi individuale, raporturi sexuale, dar şi de paritate. Lungimea medie a vaginului este de 8-9 cm iar calibrul diferă. În decubit dorsal (în poziţia orizontală a corpului), vaginul face cu orizontala un unghi de 30 grade.

Ca mijloace de susţinere în planul dintre vezica urinară, uretră (anterior) şi rect (posterior) acesta prezintă nişte aderenţe cu vezica urinară şi rectul la care se adaugă şi inserţia superioară pe colul uterin.

Vulva

Vulva reprezintă totalitatea organelor genitale externe feminine:

• Muntele pubisului;
• Formaţiunile labiale (labiile mari şi mici);
• Vestibulul vaginal;
• Organele erectile (clitoris, bulbi vestibulari);