Infectiile bacteriene pot provoca simptome precum febra, inflamatie, secretii si dureri in zona afectata, toate fiind moduri ale sistemului imunitar de a scapa corpul de organismele infectioase. Este recomandat sa discutati cu un medic daca manifestati orice simptom de infectie.  Problema controversata in practica curenta: cine stabileste diagnosticul microbiologic, medicul consultant sau medicul de laborator, isi gaseste un raspuns simplu: si unul si altul, si in colaborare.

Exemplu :

Vaginita bacteriana (VB) : O femeie se prezinta la medic pentru inflamatia epiteliului vaginal. La examenul ginecologic se observa tumefactie si eritem, iar vaginita este confirmata cu ajutorul examenului microscopic al secretiei prin prezenta unui numar mare de leucocite, rezultat primit de la laborator. Nu se poate afirma vaginita microbiana fara a se confirma prin examinarea directa sau la izolare, prezenta de microorganisme cu semnificatie etiologica.

Diagnosticul unei infectii bacteriene sau virale va tine cont si de alte teste cum ar fi: Hemoleucograma, VSH, CRP (proteina C reactiva), etc. Infectiile bacteriene nu sunt similare cu cele virale in multe privinte, cele mai multe dintre deosebiri fiind in conformitate cu diferentele structurale ale organismelor si modul in care acesta raspund la tratamentele disponibile in prezent.

Exemplu:

Rezultate examinări paraclinice in infectiile bacteriene vs infectiile virale:

-VSH(viteza de sedimentare a hematiilor) :

• ↑ în infecţiile bacteriene
• nu ↑ în infecţiile virale ;

-Fibrinogen – ↑ în infecţii bacteriene

-Proteina C reactivă – ↑ în infecţiile bacteriene

-Procalcitonina – marker de infecţie bacteriană gravă

-Nr leucocite :

• ↑ în infecţiile bacteriene
• ↓ în infecţiile virale

-Formula leucocitara:

• neutrofilele ↑ în infecţii bacteriene
• limfocitele ↑ în infecţiile virale