Apărarea organismului fată de infecţii se realizează prin mecanisme nespecifice şi specifice care formează împreună răspunsul imun – reacţia organismului la contactul cu un agent infecţios străin (antigen).

1. Apărarea nespecifică este rapidă, pasageră şi este identică indiferent de tipul microorganismului, fiind reprezentată de:

A. bariera cutaneo-mucoasă:  tegumentele (pielea) şi mucoasele (miscarile cililor mucoasei respiratorii, secreția acidă gastrică, substanțele bactericide din lacrimi, flora microbiană locală sunt mecanisme de apărare)

B. apararea nespecifică umorala este reprezentată de substanţe aflate în diferite secreţii (factori umorali):

• lizozimul (prezent în lacrimi, salivă, secretii nazale, plasmă, lapte matern);
• sistemul complement din ser cu rol în iniţierea răspunsului inflamator,
• citokinele (substante elaborate de limfocite şi monocite, cu rol de mediere a răspunsului al organismului la infecţii) şi interferonii (citokine cu actiune preponderent antivirală şi antitumorală)

C. apararea nespecifică celulară este reprezentată de celule cu rol în distrugerea microorganismelor:

• granulocite (neutrofile şi eozinofile) şi macrofage, cu rol în fagocitoză şi distrugerea germenilor.
• celule Natural Killer (NK), cu rol în distrugerea virusurilor mai ales, dar şi a unor bacterii şi a unor celule tumorale.

2. Apărarea specifică este denumita Imunitate sau Raspuns imun, se realizează diferit, strict specific în funcţie de tipul microorganismului prin:

A) Apărarea specifică umorală– reprezentată de anticorpi (imunoglobuline); anticorpii sunt substanţe sintetizate de limfocitele B activate (în momentul întâlnirii cu un antigen)

Răspunsul în anticorpi al organismului este de tip primar şi secundar. Răspunsul primar apare la prima întâlnire între limfocitele B şi un antigen, cu producerea de anticorpi de tip IgM, indicatori de infecţie acută şi care persistă în sânge putin timp. Ulterior anticorpii de tip IgM sunt inlocuiţi cu cei de tip IgG, indicatori de infecţie veche şi care persistă mult timp la niveluri (titruri) ridicate – răspunsul secundar.

B) Apărarea specifică celulară– este cea mai importantă în infecţiile virale şi se realizează prin limfocitele T (cu tipurile helper, citotoxice-supresoare). Aceste celule au rol în stimularea limfocitelor B pentru producerea de anticorpi, cresterea capacităţii fagocitare a macrofagelor, apărarea impotriva infecţiilor virale etc.