Bacteriile sunt microorganisme vii, vizibile cu microscopul optic, unicelulare (alcatuite dintr-o singura celula), asexuate (celula somatica fiind si celula reproducatoare – diviziune simpla prin sciziparitate), haploide (cu unic set de gene).
Unitatea morfofuncțională a bacteriilor este celula procariotă.
Componentele celulei procariote [Sursa]
Celula este unitatea de baza structurala, functionala si genetica a tuturor organismelor vii.
Din punct de vedere al organizarii, celula poate fi de tip eucariot (cu nucleu), sau de tip procariot (nu au nucleu adevărat, adică materialul genetic nu este delimitat de citoplasmă printr-o membrană). Principalele diferenţe între celula procariotă şi eucariotă sunt redate in tabelul de mai jos.
| Celula eucariota (gr. eu,,adevărat“, karyon „miez, nucleu“) | Celula procariota (gr. pro,,înainte de“, karyon „miez, nucleu“) |
|---|---|
| Tipul de organisme: protiste, ciuperci, plante, animale | Tipul de organism: bacterie |
| Dimensiuni mari (10 - 100µm) | Dimensiuni mici (1 - 10µm) |
| Celula se divide prin mitoză sau meioză | Diviziune simpla directa (fisiune binara sau sciziparitate) |
| Aparatul nuclear – nucleu cu nucleoli, înconjurat de membrană nucleară; - cromozomi 2n (diploid) sau n (haploid), nucleol prezent, membrana nucleara prezenta (material ADN concentrat) | Nu un nucleu veritabil. Nucleoidul este constituit din ADN bicatenar circular, uneori liniar, plasat liber în citoplasmă. ADN este repliat în bucle şi stabilizat prin ARN şi proteine. Fiecare buclă este hiperspiralizată sub acţiunea ADN-girazei şi topoizomerazei IV (se întâlnesc doar la bacterii). Pe ADN sunt fixate enzime de sinteză (ADN-, ARN- polimeraze); Lipsa membranei nucleare. |
| Membrana citoplasmatica contine steroli | Membrana citoplasmatica nu are in structura steroli (exceptie genul Mycoplasma) |
| Citoplasma: - organite tubulare prezente: reticul endoplasmatic, mitocondrii, aparat reticular intern Golgi, lizozomi - ribozomii fixati pe reticulul endoplasmatic rugos, sunt de 80 S cu subunitati de 40 S si 60 S | Citoplasma: - organite tubulare absente - ribozomi liberi in citoplasma, sunt de 70 S cu subunitati de 30 S si 50 S - organite particulare prezente: mezozomi, oxizomi, plasmide |
| Lipsa peretelui celular (în caz de prezenţă conţine chitina sau celuloza) | Prezenţa peretelui celular ce conţine obligatoriu peptidoglican |
| Prezenţa organitelor celulare | Absenţa organitelor celulare, citoplasma omogenă, ne-compartimentată |
| Forme de rezistență - nu exista | Forme de rezistență - spori |
Morfologia bacteriilor
Forma (sferică, bastonaș, filamentoasă), dimensiunea (microorganismele celulare au dimensiuni de 1 – 10 microni) si așezarea bacteriilor (grămezi neregulate, lanțuri, terade, palisadă, diplo, izolați și în poziții întâmplătoare) pot fi evidentiate cu ajutorul microscopului optic, utilizand preparatul nativ si preparatul fixat si colorat (frotiu), însă structura bacteriană se poate studia numai în microscopia electronică.
Forme fundamentale la bacterii [Sursa]
Forme fundamentale si tipuri de asezare la bacterii (dupa Dumitru Buiuc 1992)
- a) forma sferica (coci) – asezati in grămezi sau asemănător unor ciorchini de struguri (ex. genul Staphylococcus), în lanţuri (ex. genul Streptococcus), in lanțuri scurte / diplo (ex. Genul Enterococcus), în diplo ca două flăcări de lumânare care se unesc prin bazele lor (ex. Streptococcus pneumoniae), în diplo ca două boabe de cafea (ex. Neisseria gonorrhoeae), tetracoci(Tetracoccus), in baloturi de cate 8 indivizi asezati simetric (genul Sarcina);
- b) forma de bastonas (bacili) – asezati izolaţi şi în poziţii întâmplătoare unul faţă de celălalt (Enterobacteriaceae), dispuşi în lanţuri (ex.: Bacillus anthracis) izolat sau în grupuri (ex. Mycobacterium tuberculosis), fuziformi (ex: Bacillus fusiformis), grupaţi câte doi sau în lanţuri scurte (ex.Klebsiella pneumoniae), în palisadă, ca scândurile unui gard (bacilii difterimorfi), sau dispuşi în mod caracteristic sub forma unor majuscule sau litere chinezeşti cum sunt bacilii difterici (Corynebacterium diphteriae);
- c) forma intermediară între cea a unui coc şi cea a unui bacii (cocobacili) – asezati izolaţi sau mai rar prezenţi în grămezi neregulate (ex. genul Brucella), dispusi in diplo sau in lanturi scurte (ex. genul Haemophilus);
- d) forma spiralata (incurbata) – cu spira incompleta, aspect de virgulă (ex.: Vibrio cholera), cu 1-2 spire rigide (ex. Spirillum).
Structura celulei bacteriene
Elementele structurale ale celulei bacteriene au fost clasificate în: elemente structurale constante (permanente) şi elemente structurale inconstante (nepermanente).
– elemente structurale constante întâlnite la toate bacteriile: perete celular, membrană citoplasmatică, citoplasma, material nuclear, organite citoplasmatice și incluziunile citoplasmatice.
Se disting 2 mari grupe de bacterii în funcţie de structura peretelui celular:
- Bacterii gram negative (G-)
- Bacterii gram pozitive (G+)
– elemente structurale inconstante întâlnite numai la unele specii bacteriene: capsula, stratul mucos și glicocalixul, sporul bacterian, flagelii, pilii și cromatoforii.
Structura celulei bacteriene [Sursa]
About Corneliu Zaharia
